De cele mai multe ori suntem intrebati: “Care model este mai potrivit? In House sau SaaS (software as a service)?”

Si astfel de intrebari tind sa devina din ce in ce mai dese in aceste zile. Incepem sa formulam pareri pro si contra celor doua modele, continuam cu calificative si deja se contureaza o batalie intre opiniile sustinatorilor celor doua modele. Dar… daca nu e vorba de o batalie? Cererea pietii determina un raspuns pe care credem ca il intuiti: evolutie. Cautam tot timpul sa fim mai rapizi, mai eficienti, mai buni, cautam un model de implementare cu urmatoarele calitati:

  • rapid;
  • robust;
  • cu investitii minime;
  • ce nu necesita cunostinte tehnice aprofundate;

Descrierea celor doua modele precum si argumentele in sprijinul evolutiei le veti decoperi in cele ce urmeaza.

Modelul de implementare In House

Acest model s-a nascut cu genele potrivite pentru a fi o vedeta, deoarece software-ul dezvoltat de companii l-a promovat inca de la inceput. Ce presupune implementarea software-ului dupa modelul In House? Teoretic este destul de mult de explicat si voi incerca sa condensez infomatiile:

  • de regula un producator de software cu model de instalare In House lucreaza cu Integratori si, ca urmare, Integratorul este cel care administreaza toate procesele, de la  implementare si pana la faza de productie,  comunicare, suport etc;
  • pentru o implementare In House, specialistii Integratorului vor da detalii privind evaluarea costurilor regasite in:
  • logistica, comunicatii;
  • resurse hardware: asigurare spatiu pentru rack-ul unde se vor instala echipamentele, servere, storage, echipamente de back-up, switch-uri, routere, firewall, loadbalancer, alimentare cu energie electrica redundanta, asigurare ventilatie si climatizare corespunzatoare, asigurare cablare structurata;
  • resurse software: licente pentru sistemele de operare, serverele de baze de date;
  • legaturile de internet si configurarea lor;
  • support-ul platit catre furnizorii resurselor hardware si software;
  • instalarea resurselor hardware si software;
  • echipa IT specializata in a asigura suport-ul pentru software, hardware si retelistica, interventii, lucrari planificate;
  • cooptarea unei firme de audit pentru certificarea solutiei;
  • cooptarea unei firme de avocatura pentru asigurarea unu contract de confidentialitate pentru cei ce vor utiliza sistemul;
  • costurile aproape se vor dubla in cazul necesitatii de a se asigura redundanta geografica.

Fara a avea pretentia ca lista de mai sus acopera toate costurile si eforturile, clientul va afla ca, in functie de  complexitatea modelului de Business pe care doreste sa-l implementeze, data de intrare in productie este influentata de instalarea hardware si software a componentelor solutiei si implementarea modelului. Si astfel, in functie de complexitate, se ajunge la termene de 6-8 luni de zile dintre care cel putin 2 luni de zile poate sa reprezinte numai instalarea hardware, software, reconfigurarile de retea etc.

Dupa cum se vede sistemul nu prea mai pezinta foarte multe avantaje in zilele noastre, cand incercam sa optimizam resursele, costurile, cand rapiditatea cu care se transforma un business sau/si o companie poate decide soarta succesului.

Din acest punct de vedere (costuri, intretinere) In House nu este un model flexibil. Practic nu poti sa afirmi ca vei investi pe masura ce cresti, toata infrastructura necesitand a fi implementata chiar daca se vor utiliza doar 10 % din resurse.

In plus  modelul In House se adreseaza companiilor care isi pot permite sa cheltuie pe un astfel de proiect probabil cifra de afaceri pe cativa ani a altor companii.

Firesc, se nasc cateva intrebari:

  • Altfel nu se poate?
  • Chiar trebuie sa fac toata acesta investitie colosala in centru de date, servere ,retelistica, licente pentru sisteme de operare, suport … ?
  • Cum as putea sa micsorez deadline-ul de intrare in productie?
  • Cum as putea sa optimizez costurile, astfel incat sa cumpar pe masura ce cresc?

Raspunsul la toate aceste intrebari a venit din partea SaaS (software as a service), care va ofera infrastructura si software-ul de care aveti nevoie prin intermediul unui serviciu pe baza de abonament lunar.

Ce presupune SaaS (software as a service)?

  • Compania care produce un software, decide sa licentieze produsul astfel incat utilizatorii finali sa obtina un serviciu;
  • Investitia in infrastructura hardware si software este realizata de furnizorul de servicii;
  • Gazduirea serviciului va fi facuta de compania producatoare, care are cea mai buna expertiza asupra serviciilor oferite,  avand personal IT dedicat mentinerii platformelor in parametrii optimi.

Ce NU veti mai face alegand modelul SaaS (software as a service):

  • nu veti cheltui bani pentru infrastructura, servere, licente, retelistica, personal IT;
  • nu veti avea probleme cu procedurile de back-up si restore a datelor dvs, data retention etc.
  • nu veti avea batai de cap pentru construirea scenariilor de Disaster Recovery;
  • nu veti avea probleme de securitate deoarece accesul la servicii se face prin conexiuni criptate intre utilizator si server;
  • nu veti avea probleme in cazul in care afacerea dvs. se extinde si doriti sa majorati numarul de utilizatori din aplicatie;;
  • nu veti mai pierde timp cu specificatiile sau implementarea;

In final sa nu uitam unul din marile avantaje ale modelului SaaS: este un serviciu care se adreseaza tuturor companiilor, oferind aceeasi calitate si functionalitati, indiferent de marimea unei organizatii.

Modelul SaaS (software as a service) optimizeaza costurile si ofera avantajul de a nu investi in logistica, infrastructura, resurse umane etc. pentru ca, pana la urma, ceea ce ne intereseaza cu adevarat este obtinerea software-ului de care avem nevoie.

Este evident ca nu asistam la sfarsitul modelului In House invins de modelul SaaS (software as a service), ci este vorba de o evolutie fireasca impusa de necesitatea de a raspunde rapid unor nevoi ale unei piete in continua schimbare. Voi ce spuneti?